Ieri, când mă îndreptam cu paşi uşori ca de căprioară speriată de lup, m-am gândit să dau un pic de aer dslr-oaicei mele. Nu de alta, dar aproape începusem să uit de ea prin rucsac.
Ieri, când mă îndreptam cu paşi uşori ca de căprioară speriată de lup, m-am gândit să dau un pic de aer dslr-oaicei mele. Nu de alta, dar aproape începusem să uit de ea prin rucsac.
N-o să încep acum un tutorial cu şi despre schimbatul de anvelope, deşi la un moment dat mă gândesc să-l chem pe Spanacul franciscan să filmeze nişte chestii. Că ştiu că-i place să filmeze!
Ea: Mergi mai repede, te mişti de parcă eşti un pinguuin la soare! Mi se pare că se şi uită cam urât la mine! Eu: Da’ ce-i aşa grabă? Merg şi eu cum pot, nu-s şi n-am fost never ever campion la atletism. Care ziceai că se uită la tine?
Comentară