A sunat alarma telefonului. Am întins mâna spre el ca un zombie şi-am oprit urlătoarea.
Bleah, o nouă zi de muncă!
Îmi extrag fizicul din scutece şi-mi caut papucii pe sub pat. Logic ar fi să fie acolo, dar probabil că mâţa a jucat semifinale cu ei. Eh, merge şi fără papuci, că doar nu merg pe zăpadă până la bucătarie. Bâjbâi să pun de cafea, pornesc aparatul cafengiu şi plec să meditez la baie.
Pe drum calc pe-un şoarec jucărios al pisicii (soarele mă-sii, are nişte urechi ascuţite şi tari acest şoarec) şi-mi pornesc meditaţia pentru extinderea orizontului zen (adicătelea studiez ziarele şi feisbucul).
Prima ştire care mi-a sărit în ochiul drept (ochiul stâng încă doarme) a fost că Hugo Chavez a plecat să tutunească o ţigară de foi cu Che Guevara. Hm, măcar Hugo n-a fost împuşcat de-ai lui! Parcă-mi vine să cred c-o să plece americanii să stabilizeze situaţia din Venezuela. În cazul ăsta, s-ar putea să scadă preţul combustibililor… Gânduri pozitive, zen şi fengşui!
Asta e, morţii cu morţii şi vii cu vii. Eu trebuie să trec la ale mele!
În tot timpul ăsta, s-a încălzit şi apa mea caldă. Pen’că io stau la etajul zece, în primele cinci minute de la deschiderea robinetului de apă caldă curge exact apă rece. Reglementez situaţia duşuibilă şi încep operaţiunea raşchetat barba de popă (repede-mi creşte). Termin cu treburile astea igienico-sanitare şi dau trezirea pentru ochiul stâng – “haide mo la cafea!”.
Mo lume, exact în momentul în care am avut ambii ochi deschişi am realizat că ora este taman 03,25. AM. Eu tre’ să fac ochi exact la 5,40!
Deci ‘tu-ţi androidu’ telefonului care-a sunat la ora 3, căci necunoscuţi îţi sunt regiştrii câteodată.
Concluzie: tre’ să-mi pun nişte ceasuri la bucătarie şi baie. E clar!
Hai să auzim numai de bine!
PS O piesă care-mi place:
Comentară