Ei bine, acum ceva luni de zile am reuşit să încropesc un laptop din mai multe “bucăţi de laptop” de acelaşi tip. Funcţionează, cu toate că arată şifonat precum “ca io” atunci când vin din Deltă, dar e viu şi mişcă. Mno, m-am gândit că trebuie să-i iau şi un suport cu ventilator inclus, pentru binele pieselor ce abia se ţin în sloturi.
Am luat un suport c-un ventilator de 12. Problema e că ventilatorul era aşezat naşpa, şi mă refer aici la faptul că nemernicul îmi trăgea aer dinspre laptop şî-l sufla spre birou. Ştiu, poza e cu spatele suportului, dar am omis să trântesc una şi cu faţa lui.
Bon. M-am apucat de desfăcut şuruburi:
Nu mă întrebaţi de ce are 13 şuruburi, că n-am idee. De fapt, mă gândesc că cel care a proiectat suportul a vrut să se răzbune pe muncitorul chinez de la asamblare.
Ce-am făcut io? Poi am întors ventilatorul astfel încât să tragă aer de jos şi să-l împingă spre laptop. După care am făcut ceva măsurători din ochi să văd cam pe unde s-ar afla ventilatorul de răcire al procesorului din laptop şi-am mai trântit un ventilator (de 5 cred că este) legat în paralel cu ăl mare. Astă face acelaşi lucru: trage aer rece de jos şi-l împinge spre gaura pe unde ventilatorul procesorului munceşte.
Cam asta a fost tot. De fapt nu, c-am preluat munca unui chinez bătrân şi senil şi-am montat tăti celi treiş’pe şurupuri la loc.
Gata. Zi faină!
Comentară